Coolturalist #5
Nidal: „Muzica e salvarea mea”; Pericolele unui cult – manipulare, toxicitate și pierderea identității în numele iubirii perfecte; Și-un poem despre vrute și nevrute.
Cum te simți? Sper că acest mail te găsește bine. Am scris ediția asta cu un gând – fie că suntem în haos sau în tihnă, arta rămâne un spațiu sigur. Cum spune Nidal, arta ne poate fi salvare. Ne ajută să găsim sens acolo unde pare că nu mai există. E firul roșu care leagă trecutul de viitor, eu de noi și are puterea să ne amintească cine suntem și ce putem deveni.
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu Nidal: „Muzica este o experiență spirituală, de multe ori a fost salvarea mea.”
Pe Nidal l-am ascultat prima dată anul trecut, la TEDx, și am luat cu mine ceva din muzica lui. Poate influențele despre care amintește și el. Poate neconvenționalul, noutatea, sensibilitatea. La ceva timp de la eveniment, am început să-l ascult și eu, iar curiozitatea mea s-a sincronizat cu lansarea albumului „Legendar”.
Luna aceasta, până pe 29 decembrie inclusiv, Nidal se plimbă prin țară și ne aduce „Colinde de cristal”, într-un nou turneu. Mai mult, a decis să compună o serie de colinde, iar „Clopote” este primul dintre ele. Să fie muzică și suflet.
„Un om slab nu poate fi cu adevărat fericit, iar fericirea este adesea confundată cu ideea comodității. Spun asta pentru că ideea centrală a albumului este să faci ceea ce consideri că este corect indiferent de context. Genul acesta de libertate pe mine mă face fericit și trebuie să fii într-o permanentă dezvoltare trup, minte și suflet pentru a te bucura de ea.”
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
„World Unseen”, expoziţia multisenzorială de fotografie accesibilă inclusiv persoanelor cu deficiențe de vedere. La nivel global, peste 2,2 miliarde de oameni trăiesc cu o formă de deficienţă vizuală, dintre care 84.635 doar în ţara noastră. Din păcate, pentru mulţi dintre aceştia, fotografia este în mare parte inaccesibilă, dar „World Unseen”, deschisă la Muzeul „Grigore Antipa”, redefineşte modul în care experimentăm arta vizuală.
Folosind tehnologia Canon de imprimare în relief, descrieri audio şi planşe în Braille, expoziţia transformă în poveşti palpabile 12 fotografii. Mai mult, le permite oamenilor să se conecteze cu imagini şi poveşti emoţionante.
Expoziţia „World Unseen” a fost prezentată anterior în ţări precum Croaţia, Slovenia, Kazahstan, Ucraina, Germania şi Anglia. Poate fi vizitată până în 2 martie 2025.
România devine groapa de gunoi a Europei pentru deșeurile textile? Se pare că suntem destinația preferată când vine vorba de deșeurile textile nesortate, murdare sau inutilizabile ascunse sub eticheta de produse second-hand. Diferențele mari de costuri de depozitare față de țările din Europa de Vest ne transformă țara într-o opțiune tentantă pentru cei care vor să scape ieftin de deșeuri. Situația afectează grav mediul, cu depozitări ilegale în gropi de gunoi și cursuri de apă sufocate. În comunitățile sărace, aceste deșeuri sunt arse pentru încălzire, eliberând substanțe periculoase în atmosferă.
Deși autoritățile au început să intervină, cu descinderi, confiscări și modificări legislative, problema e tot aici. Numărul mare de importuri și lipsa trasabilității fac dificilă combaterea acestui fenomen.
Mai jos un material realizat de Rise Project:
Portretul unui preot Māori a devenit cea mai scumpă lucrare de artă din istoria Noii Zeelande. O pictură emblematică a lui Charles Frederick Goldie, unul dintre cei mai respectați artiști neozeelandezi, a atins un preț record la o licitație, devenind cea mai valoroasă operă de artă de acest gen din istoria Noii Zeelande (2,2 milioane de dolari americani).
Lucrarea, intitulată Thoughts of a Tohunga, îl înfățișează pe Wharekauri Tahuna, un preot Māori și unul dintre ultimii bărbați cu moko, tatuajele tradiționale care reflectă identitatea și genealogia poporului Māori.
Evenimentul are loc pe fondul unor tensiuni rasiale și al dezbaterilor politice privind drepturile poporului Māori, care reprezintă 18% din populația țării, dar continuă să se confrunte cu inegalități sociale și economice.
Ce culoare au irișii lui van Gogh? Conform Muzeului Getty, atunci când au fost pictați, irișii erau mov, nu albaștri. Schimbarea s-a produs în timp, din cauza expunerii la lumină, iar descoperirea a fost posibilă datorită analizelor amănunțite realizate în timpul pandemiei, când muzeul a fost închis. Prezența unui pigment roșu extrem de sensibil, numit geranium lake, a confirmat că transformarea culorilor a început încă din primii ani de existență.
Aceste noi informații stau la baza expoziției Ultra-Violet: New Light on Van Gogh’s Irises, care explorează legătura dintre tehnologia modernă și înțelegerea profundă a artei. Vizitatorii pot vedea o reconstrucție digitală a culorilor inițiale ale tabloului.
Ultima săptămână din noiembrie în imagini din toată lumea. Cam câtă pace simți când privești fotografiile de-aici? Nu prea multă, nu-i așa? The Guardian ne pune față în față cu realitatea lumii și ne prezintă o selecție de imagini puternice care surprind evenimentele globale din diverse colțuri ale lumii. Fiecare fotografie surprinde un moment important, de la evenimente istorice și politice la cele culturale.
Seul, Coreea de Sud | Vizitatori în rochii tradiționale hanbok se plimbă la Palatul Gyeongbokgung. Capitala a fost acoperită de cea mai abundentă ninsoare din noiembrie de mai bine de un secol | Anthony Wallace/Getty Images
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
AI descoperă sute de noi desene Nazca în deșertul peruvian
Acum mii de ani, civilizațiile Nazca și Paracas au creat în deșertul din sudul Peruului desene uriașe, vizibile doar din aer – animale, oameni și plante transformate în adevărate opere de artă pe solul arid. Recent, cu ajutorul inteligenței artificiale, cercetătorii au identificat 303 geoglife (desene) noi, aproape dublând numărul celor cunoscute.
Pe baza imaginilor din dronă, inteligența artificială a ajutat echipa să descopere desenele, care altfel ar fi fost greu de observat din cauza eroziunii sau dimensiunilor mai mici. Cele mai multe dintre acestea înfățișează figuri umane, animale domestice sau capete decapitate. Desenele mai mari, care reprezintă animale sălbatice, par să fi fost parte din traseele ceremoniale sau pelerinaje.
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) Noul număr tipărit al revistei Scena9 poate fi precomandat – o bucurie pe final de an. Să fie cu deschidere și luciditate despre ce și cum greșim.
🎥 (de văzut) „Senna”, o miniserie nou-nouță cu 6 episoade despre legenda Ayrton Senna (mai ales pentru cei care iubesc Formula 1).
🎧 (de ascultat) Odelly, o artistă de origine franceză care a trăit în Africa de Nord – faine influențele culturale din muzica ei.
⌛ (de explorat) Paradoxul călătoritului în timp despre care nu ai auzit niciodată.
🗞️ (de savurat) Un interviu cu Dan Byron, solistul trupei byron, care a împlinit recent 18 ani de existență.
📫 (de urmărit) Newsletterul
, cu glume deștepte scrise și trimise de Tibi Codorean, care ne fac ziua mai „okeiuță”.DINCOLO DE FRONTIERE (A. MAKINE)
Pericolele unui cult: manipulare, toxicitate și pierderea identității în numele iubirii perfecte
Săptămânile astea m-am simțit copleșită, atât de ce se întâmplă pe la noi, dar și de ce-a mai ajuns la urechile mele de prin alte părți. Și probabil și tu. Mi-a tot zburat mintea la un film documentar – Escaping Twin Flames – și mi-am dat seama că subtilitățile subiectului seamănă cumva cu ceea ce am trăit noi. Pe măsură ce mă uitam la el îmi spuneam că e incredibil ce aflu și că nu se poate merge mai departe de-atât. Și s-a putut.
Căutarea iubirii e una dintre cele mai profunde aspirații umane. Toate bune și frumoase până când este exploatată de indivizi lipsiți de scrupule și devine un instrument al manipulării și abuzului. Așa și-au făcut cărțile Jeff și Shaleia Ayan, fondatorii comunității ”Twin Flames Universe”, care promit că, odată intrat în grup, te ajută „să-ți găsești flacăra geamănă”.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
2 aprilie 2024
îmi umbli desculț prin amintiri
de acum
de atunci
dintotdeauna
vorbesc cu tine când nu m-aude nimeni
nici măcar tu
doar universul mi-e martor
vorbesc cu tine la mine-n gând
din când în când
cum necum
vorbesc cu tine vrute și nevrute
verzi și uscate
banalități și profunzimi
de viață și de moarte
Continuarea poeziei aici.
GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)
Fotografie din 1961 cu producția Energovital, lăptișor de matcă liofilizat:
SEROTONINĂ (M. HOUELLEBECQ)
O înghițitură de 6 milioane de euro
Celebra banană lipită cu bandă adezivă de perete a fost mâncată de antreprenorul care a achiziționat lucrarea în valoare de 6 milioane de euro. O fi asta cea mai scumpă înghiţitură din istorie?
Într-un hotel de lux din Hong Kong, Justin Sun, fondatorul chinezo-american al platformei de criptomonede Tron, a mâncat banana în faţa a zeci de jurnalişti şi influenceri. Acesta a susţinut mai întâi un discurs în care a spus că acea operă de artă era „legendară” şi a făcut câteva paralele între arta conceptuală şi criptomonede.
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Muzeul Național de Artă al României a vernisat expoziția de artă contemporană Dissonance – Platform Germany #3
Conceptul explorează diversitatea mijloacelor de exprimare ale picturii în zilele noastre, atât în ceea ce privește dimensiunea plastică, stilistică, cât și pe cea a construcției conținutului intelectual.
Expoziția cuprinde lucrări realizate de 43 de artiști care locuiesc în Germania, dar se trag din diferite colțuri ale lumii. Dintre cei 43 de artiști selectați, 3 sunt români: Nicolae Comănescu, care trăiește și lucrează în București, Sebastian Hosu și Hortensia Mi Kafchin, care trăiesc și lucrează în Germania, la Leipzig și Berlin.
Poate fi vizitată până în 23 februarie 2025.
PE UMERII NATURII (A. SVERDRUP-THYGESON)
Incendiile ne costă 1,5 milioane de vieți an de an
Poluarea aerului provocată de incendii duce anual la 1,5 milioane de decese la nivel global, majoritatea în țările sărace, cu venituri medii. Acest număr alarmant este legat de bolile de inimă, afecțiunile respiratorii și alte complicații cauzate de fumul toxic și particulele fine eliberate în atmosferă. Schimbările climatice contribuie la intensificarea și frecvența incendiilor de pădure, iar arderea câmpurilor în agricultură agravează situația. Aproape 40% dintre decese au loc în Africa subsahariană, iar India, Nigeria și Indonezia sunt printre cele mai afectate.
Cercetătorii atrag atenția asupra „nedreptății climatice” cu care se confruntă țările sărace, unde oamenii nu au acces la metode de protecție, cum ar fi purificatoarele de aer sau măștile. Unde sunt măsurile, sprijinul financiar și tehnologiile care să protejeze comunitățile vulnerabile și să diminueze numărul victimelor?
Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, dă-mi o mână de ajutor și trimite ediția asta celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească newsletterul. 😊
Și pentru că mi-am dorit să aduc arta și cultura mai aproape de oameni și la nivel local, am lansat, în paralel, newsletterul CooltCluj, cu evenimentele cultural-artistice ale săptămânii.
Ne recitim în 21 decembrie! ❄️