Coolturalist #7
Ștefania Ruse: „Colajele mă găsesc pe mine – tot ce trebuie să fac este să nu mă ascund”; Arta creată cu ajutorul AI are revistă dedicată; În 2025, România e în top destinații din lume.
„Când vrei să începi de mâine, începe de azi”, nu de luni, nici de la întâi, nici de luni, 1 ianuarie – că asta e abia în 2029. 😅 Nu mai aștepta momentul ideal pentru că nu va veni niciodată. Nu-i vreun citat motivațional preluat de pe internet sau din vreun feed, e unul dintre îndemnurile incluse cu grijă de Ștefania în colajele pe care le creează.
Eu am avut un început de an cum nu m-aș fi gândit. În timp ce mă plimbam, în prima zi din an, prin Clujul gol și încețoșat, m-am întâlnit cu unul dintre profii preferați din facultate, pe care l-am perceput mai mult ca mentor decât ca prof, și am vorbit vreo 40 de minute în mijlocul străzii. Mi-a priit și mi-a făcut tare bine discuția asta neașteptată. Scrie-mi la finalul ediției cum e pentru tine începutul de an.
Să ai un 2025 bun, așa cum ai nevoie, cu o mai mare atenție la „to be list” decât la „to do list”, cu lecturi faine, artă și conversații cu sens. La partea cu arta vreau să contribui și eu puțin, că doar (și) pentru asta există proiectul ăsta.
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu Ștefania Ruse: „Colajele mă găsesc pe mine – tot ce trebuie să fac e să nu mă ascund.”
N-ai cum să fii pe acest pământ, să ai poticniri, visuri, neliniști și năravuri și să nu te regăsești măcar într-unul dintre colajele Ștefaniei. Vorbesc atât de sincer, simplu și cu bun simț despre lucruri pe care le simțim cu toții, încât par a fi universal valabile. Și poate că asta este magia lor – îți dau senzația că sunt create din detalii ale propriei tale povești.
Mai multe despre făuritoarea de universuri vizuale care redau simplitatea cotidianului descoperi aici:
„Chiar dacă așteptăm să se deschidă o ușă sau alegem să plecăm cu stolul, într-un fel sau altul, tot ne va părea rău. Asta pentru că decizia «corectă» nu există – noi suntem cei care o facem să fie corectă. Totuși, dacă vreți un sfat, plecați cu stolul. Dacă ceea ce se afla în spatele ușii ar fi fost pentru voi, ușa nu ar fi fost niciodată închisă. În schimb, stolul s-ar putea să nu mai treacă a doua oară. Ușa va rămâne mereu acolo, dar direcția stolului este necunoscută.”
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
România e printre cele 25 de destinații recomandate de CNN Travel pentru a fi vizitate în 2025. Recomandarea CNN vine după ce, la sfârşitul anului trecut, revista Vogue menționa România pe primul loc în lista sa de zece cele mai bune locuri de vizitat în 2025. Extrasă din articolul CNN Travel:
„Într-o epocă a turismului excesiv, România este o adevărată comoară, oferind totul, de la stațiuni pe litoralul Mării Negre la frumusețea Munților Carpați. (…) Da, te vei întâlni cu povestea lui Dracula la Castelul Bran, dar pentru alte comori gotice medievale din Transilvania și nu numai, merită explorate Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov și Sebeș.
Centrul Vechi al Bucureștiului are un farmec aparte, deși acesta este acum mai aglomerat. Totuși, istoria orașului rămâne un punct de atracție major. Fostă reședință a lui Nicolae Ceaușescu și Palatul Parlamentului sunt obiective ce merită vizitate. (…) O imagine idilică a trecutului poate fi găsită încă în satele și peisajele rurale ale României. Cel mai bun mod de a le explora este probabil Via Transilvanica, un traseu de drumeție de 1.400 de kilometri.”
Tintin, Popeye, Hemingway, Matisse și Kahlo intră în domeniul public. De la 1 ianuarie 2025, mii de cărţi, filme, cântece, compoziţii muzicale, opere de artă şi personaje de benzi desenate care au 95 de ani și-au pierdut drepturile de autor în Statele Unite. Acest lucru înseamnă că ele pot fi copiate, partajate, reproduse sau adaptate în mod liber, fără a plăti pentru asta.
Printre acestea se numără benzile desenate Popeye, create de Elzie Crisler Segar, și Tintin, ale belgianului Hergé. De asemenea, intră în domeniul public romanele Zgomotul și furia de William Faulkner, Adio, arme de Ernest Hemingway și O cameră doar a ei de Virginia Woolf.
De asemenea, lucrările unor artiști ca Henri Matisse și Frida Kahlo, fotografiile lui Robert Capa și autobiografia lui Mahatma Gandhi, The Story of My Experiments with Truth, intră în domeniul public. Schimbarea deschide noi posibilități de reutilizare și reinterpretare a acestor opere, marcând un moment important în accesul nerestricționat la patrimoniul cultural.
Henri Matisse, “Still Life with Dance” (1909) Muzeele Gallerie d’Italia, vizitate de 750.000 de persoane în 2024. Gallerie d’Italia – adică cele patru muzee din Milano, Napoli, Torino și Veneția create prin transformarea unor clădiri istorice deținute de banca Intesa Sanpaolo, folosite anterior ca birouri – a avut 750.000 de vizitatori în 2024.
Clădirile au devenit locuri dedicate artei și culturii pentru expunerea unei părți din cele peste 35.000 de opere de artă din colecția Băncii Intesa Sanpaolo. Cu ajutorul „Progetto Cultura”, un plan multianual de inițiative creat la îndemnul actualului președinte Giovanni Bazoli, au fost realizate douăsprezece expoziții majore, 60 de întâlniri și numeroase parteneriate cu instituții culturale italiene și internaționale.
Palazzo del Banco di Napoli | Sursa: gallerieditalia.com Indicii noi în căutarea mormântului Cleopatrei. Kathleen Martinez, care caută mormântul Cleopatrei de aproape 20 de ani, a descoperit o statuie ce ar putea reprezenta adevărata înfățișare a reginei. Echipa a descoperit, de asemenea, 337 de monede cu chipul Cleopatrei, alături de o colecție de ceramică, lămpi cu ulei, figurine și alte artefacte în Templul Taposiris Magna.
Experta crede că mormântul reginei este ascuns undeva printre ruinele templului, care se află deasupra unui tunel lung de 1.305 metri, situat la 13 metri sub pământ și că trupul Cleopatrei ar fi fost mutat din palat prin acest tunel și înmormântat într-o locație secretă. Cu toate acestea, alți arheologi sunt sceptici și sugerează că statuia găsită ar putea reprezenta o altă femeie.
Mâine, 5 ianuarie, la Beverly Hilton din Los Angeles, vor fi decernate premiile Globurile de Aur. Actorul româno-american Sebastian Stan a primit două nominalizări la Globurile de Aur pentru cel mai bun actor în rol principal, atât la categoria dramă, cât și la comedie/musical, pentru rolul Donald Trump din filmul The Apprentice și pentru rolul Edward din filmul A Different Man, cel din urmă aducându-i anul acesta și Ursul de Argint la Berlinale.
O sculptură a artistei Camille Claudel, pierdută timp de peste un secol, a fost descoperită recent într-un apartament parizian nelocuit de 15 ani. Opera, intitulată Vârsta maturității (1907), este una dintre cele patru versiuni existente, celelalte fiind deținute de muzee franceze. Sculptura va fi scoasă la licitație pe 16 februarie 2025, iar estimarea se situează între 1,5 și 2 milioane de euro.
„Vârsta maturității” de Camille Claudel | Fotografie: Luc Paris
🙏🏻 Vrei să faci un bine? Ajută-mă, te rog, să înțeleg ce pot face mai bine la acest newsletter, completând formularul de mai jos. E o singură întrebare, alături de o casetă de răspuns unde poți să-mi scrii pe larg recomandările tale, durează un minut. E și anonim, te încurajez să fii 100% sincer(ă).
Abia aștept să aflu ce părere ai. Îți mulțumesc!
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
Imaginile generate de inteligența artificială au revistă dedicată.
The AI Art Magazine, o publicație dedicată exclusiv artei create cu ajutorul inteligenței artificiale, a fost lansată pe 6 decembrie. Primul număr are 176 de pagini și cuprinde lucrări din toată lumea, alese de un juriu care include artiști, designeri și chiar un intrument AI, Xiaomi. Revista costă 22 de euro și promite să exploreze în profunzime impactul tehnologiei asupra artei contemporane.
În această primă ediție, artiști precum Kevin Esherick, care utilizează inteligența artificială pentru a crea imagini ale fratelui său decedat, vorbesc despre experiențele și procesele lor creative. Sabine von Bassewitz folosește Midjourney pentru a vizualiza simptomele multiplelor scleroze, transformând astfel o experiență personală de boală într-o lucrare de artă digitală. Aceste lucrări explorează limitele tehnologiei și provocările și dilemele etice legate de integrarea AI în procesul artistic.
Deși mulți artiști văd în inteligența artificială o amenințare, Mike Brauner, editorul revistei, este de părere că aceștia trebuie să accepte faptul că AI face parte din realitate și nu va dispărea nicăieri. În viitor, The AI Art Magazine va fi completată de o platformă online care va sprijini artiștii din întreaga lume.
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) „Problema Spinoza” de Irvin Yalom, printre cele mai faine cărți citite în ultima perioadă. Un roman, presărat cu filosofie și sclipire, despre minţile a doi oameni care au intrat în istorie la trei secole distanţă unul de celălalt: filosoful Baruch Spinoza şi ideologul nazist Alfred Rosenberg.
🚶🏻➡️(de vizitat) Cluburile de carte din Cluj. Le-am adunat într-un articol pe toate cele pe care le știam sau despre care am aflat recent.
🎞️ (de văzut) „Anul nou care n-a fost”, filmul care ne-a impresionat pe mulți dintre noi, e acum pe Netflix.
🎭 (de admirat) Andrew Scott interpretează mai multe personaje cu a lui versatilitate caracteristică, în Vanya, la Teatrul Național din Londra. Aici poți vedea online mai multe spectacole, printre care și Vanya.
🗞️ (de abonat) Newsletterul
, despre arte, fotografie și frustrări mărunte simțite de Crina Prida, fotografă și medic stomatolog.🔥 (de savurat) Scăndăluțe, o listă (cât de cât) exhaustivă a temelor care ne-au făcut să dăm din tastatură în anul 2024, realizată de Paula Rusu & Alex Tocilescu.
📸 (de „răsfoit”) 30 de fotografii realizate de fotograful și inginerul chimist Gökhan Arer, pe străzile din Istanbul.
DINCOLO DE FRONTIERE (A. MAKINE)
Cu ce gânduri am intrat în 2025.
Pe cele de final de 2024 le găsești în articolul de pe site, dar las aici un fragment:
E important să găsim un echilibru. Să ne fie clar care sunt lucrurile pentru care și împotriva cărora vrem să luptăm, fără să îmbrăcăm mantia încrâncenării, a irascibilității și a frustrării ca pe a doua piele, zi de zi. Să fim mai blânzi cu noi atunci când, la fel ca șefu’ ăla toxic, ne setăm obiective imposibile și inumane. Să ne permitem pauze, să ne dăm voie să învățăm din greșeli, că toți greșim, fără a le transforma în bătălii interioare interminabile. Să ne amintim că e în regulă să încetinim și chiar s-o facem înainte să fim înglodați până la gât în nisipurile mișcătoare ale epuizării.
Viața e un continuu exercițiu de echilibristică, plin de giumbușlucuri. Între a rămâne în țară și a ne lua tălpășița. Între a ne băga picioare și a lupta. Între a renunța și a continua. Între a păstra tăcerea și a deschide gura atunci când e cazul. Între a fugi de conflicte și a discuta matur lucrurile. Între a ne izola pe-un munte și a ieși în stradă. Ne clătinăm pe sfoara asta, uneori stăm pe ea într-un picior, alteori pare că înaintăm mai încrezători. Uneori vine cineva și ne ajută să ne menținem echilibrul, alteori suntem doar noi. Sunt perioade și perioade.
Ce contează e să nu ne pierdem voința. Să nu ne lăsăm pe mâna lui „fie ce-o fi” sau a lui „asta-i viața”, ci să încercăm, care cum și unde putem, să punem câte-o cărămidă, fie ea și de pământ bătătorit sau lovită pe la colțuri, la fundația unei lumi mai bune, mai corecte, mai blânde și mai sigure.
GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)
Magia din spatele piesei Here Comes The Sun.
Here Comes The Sun, una dintre cele mai iubite melodii ale trupei Beatles, este plină de detalii fascinante și particularități în ceea ce privește producția. Spre deosebire de majoritatea celorlalte piese, aceasta nu a fost compusă de Paul McCartney și John Lennon, ci de George Harrison, cel mai tânăr membru al formației.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
30 august 2024
îmi apăs limba pe cerul gurii să acopăr golul
îmi cos buzele de alte buze cu un bob de strugure
îmi scot fluturii de noapte din stomac și-mi ridic brațele spre cer
strâng pleoapele și-mi clătesc ochii cu neguri
sparg tăcerea cu ace de (ne)siguranță
fac disecții
înșir monologuri
dau în vileag vrute și nevrute
reacții hiperbolice
acoperite de surâsuri simbolice
aruncate printre rămășițe cosmice
de suflete diabolice
s-au așternut în mine amurguri
au urlat în mine doruri
s-au spart în mine șiraguri
au crescut în mine versuri
sunt telegramă fără destinatar
iar tu ești sămânța din care nasc cele mai șoptite poeme.
Mai multe poezii aici.
SEROTONINĂ (M. HOUELLEBECQ)
Unul dintre cele mai amuzante și geniale spoturi publicitare pe care le-am văzut. Câteodată simplitatea-i mai bună.
PE UMERII NATURII (A. SVERDRUP-THYGESON)
Europa Centrală și de Est, cele mai afectate de poluarea aerului.
Poluarea aerului rămâne o amenințare majoră pentru sănătatea publică în Europa, contribuind la aproximativ 239.000 de decese în 2021, în principal din cauza particulelor fine. Regiunile cele mai afectate sunt Europa Centrală și de Est, unde arderea cărbunelui și agricultura sunt principalele surse de poluare. În marile orașe din vestul și sudul Europei, traficul auto și industria sunt principalii factori care contribuie la mortalitatea cauzată de dioxidul de azot. În România, în 2021, la fiecare 100.000 de locuitori au fost înregistrate 103 decese premature din cauza particulelor fine, potrivit OECD.
Pentru a combate această problemă, Uniunea Europeană a adoptat reguli mai stricte privind calitatea aerului, cu obiectivul de a reduce semnificativ poluarea până în 2030. Cetățenii afectați de boli asociate poluării vor putea da în judecată guvernele care nu respectă noile standarde.
Deși UE este pe drumul cel bun în reducerea cu 55% a deceselor asociate particulelor fine (provenite din arderea combustibililor fosili, procese industriale, agricultură și incendii) până în 2030, experții avertizează că riscurile rămân ridicate și e nevoie de măsuri mai ferme.
Dacă ți-a plăcut această primă ediție din 2025, trimite-o celor cărora crezi că le-ar surâde să primească acest newsletter. Îți mulțumesc! 😊
Mâine apare o nouă ediție de CooltCluj, newsletterul săptămânal cu evenimentele cultural-artistice din Cluj.
Ne (re)citim în 18 ianuarie! Ai grjă de tine.